tag:blogger.com,1999:blog-53096053175526599832024-03-14T10:56:37.088-07:00Hai in lumea celor mici...Povesti, poezii si ghicitori...puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.comBlogger30125tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-11654130873291592202012-12-24T13:11:00.002-08:002012-12-24T13:11:55.588-08:00SARBATORI FERICITE!!!!!!!!!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFKJjvQM_SafjiO40oeRl_cLpAWzaUbYXlPK9PzpTzwPH2-PNTXPc8N23V40AUk6OLhyphenhyphenfOssX_WjXx6n4CXQ5zhUf5Fa-MEgNo9iiGulFg4abfcHji2yfy9SQtNvnBa9wP-K3Mm5heUaY/s1600/felicitari-de-craciun-2012.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFKJjvQM_SafjiO40oeRl_cLpAWzaUbYXlPK9PzpTzwPH2-PNTXPc8N23V40AUk6OLhyphenhyphenfOssX_WjXx6n4CXQ5zhUf5Fa-MEgNo9iiGulFg4abfcHji2yfy9SQtNvnBa9wP-K3Mm5heUaY/s1600/felicitari-de-craciun-2012.jpg" height="410" width="640" /></a></div>
<br />puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-1198233449447488282012-05-08T08:31:00.001-07:002012-05-08T08:31:50.844-07:00Cioc! Cioc! Cioc!<br />
<br />
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">de Emil Garleanu</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;"> Și păsările se-nțeleg între ele. Dumneavoastră poate nu mă veți crede. Atâta pagubă! Dar eu știu multe asupra lucrului ăstuia de la gaița mea, de la gaița mea care, fiindcă am învățat-o să vorbească omenește, mi-a descoperit câteva taine ale graiului păsăresc. D-ta, spre pildă, auzi ciripind o rândunică, crezi că i-a venit, așa, un gust să facă gălăgie, în vreme ce dânsa dă povețe puișorilor ei: „Nu ieșiți la marginea cuibului!” „Nu strigați când nu sunt eu cu voi!” „Tst! pisica!” O vrabie ciripește pe gard. D-tale puțin îți pasă. Și ei, biata! i-a sărit inima din loc: „Uliul!” În nopțile cu lună asculți privighetoarea, — te încântă; ajungi să crezi că pentru tine își revarsă în gâlgâiri ploaia de mărgăritare. Nici nu bănuiești că-și plânge numai dragostea ei</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">Așa, mulțumită gaiței mele, am ascultat, deunăzi, o convorbire între un măcăleandru și-un scatiu. Să v-o spun.</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">„Cioc! cioc! cioc!” se aude de departe. Măcăleandrul zice:</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— E ciocănitoarea!</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Ciocănitoarea, răspunse scatiul, ce-o fi ciocănind mereu?</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Caută veverița, îl desluși măcăleandrul.</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Veverița? De ce?</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Urâți îmi sunteți voi, scatiii, că nu știți nimic. Nu-i cunoști povestea? Să ți-o spun!</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">(Mărturisesc că vreo câteva ciripiri nu le-am înțeles, dar le-am ținut însă minte. Acasă i le-am spus gaiței, și gaița mi le-a tălmăcit. Așa vă pot spune întocmai, după zisele măcăleandrului, povestea ciocănitorii:)</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Demult, m-asculți, scatiule? începu măcăleandrul, demult tare, la-nceput, pe când oamenii erau puțini de tot, și poamele și mai puține, veverița a dat, într-o bună zi, peste un pom ciudat, cu roadă rotundă, tare, dar cu miezul dulce și gustos. Dăduse, frate, peste alun. I-au plăcut alunele și, vezi, ființă prevăzătoare, să nu mai pățească cum o pățise când rosese o iarnă întreagă coaja copacilor, să se hrănească, ce i-a venit în gând? Să strângă alune! Și și-a umplut scorbura de cu toamnă. Tocmai se bucura că dăduse norocul peste dânsa, făcea planuri mari, să nu se miște toată iarna din căsuța ei, nici cu vârful botului să nu miroase vifornița, când, într-o bună dimineață, se zgârie la un picior într-o coajă. Caută, — coajă de alună! De unde? că ea nici nu se atinsese încă de merindele strânse. Cercetează: un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veverița, dar s-a și mâniat. S-a pus la pândă, să prindă pe hoț. S-a ghemuit în fundul scorburii, una cu copacul, și-a așteptat. Ce era? Ciocănitoarea, cum o vezi: sai ici, vâră-te colea, dă de scorbură, în scorbură de alune, și, cum e iscusită, a înțeles ea că-n alune trebuie să fie ceva. Plisc are, slavă Domnului! Craț! iaca și miezul. Bun! Craț-craț-craț, s-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiece amiază să-și ia prânzul. În dimineața când o pândea veverița, a sosit tot așa zglobie, dar de-abia intră în scorbură, că veverița se repezi. Ciocănitoarea vroi s-o zbughească afară, dar veverița o prinsese de coadă! Dă-i în sus, dă-i în jos, lasă coada, ca șopârla, în laba veveriței, și pe ici ți-i drumul. Mai târziu, când i-a venit inima la loc și s-a văzut fără coadă, s-a întors la veveriță să se roage de dânsa. N-a mai intrat în scorbura ei și, smerită, a bătut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veverița își mutase culcușul! De atunci mereu ciocănește la fiecare copac, dar nici că dă de răspuns...</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Zi, de atunci, întrebă scatiul, n-are ciocănitoarea coadă?...</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Vezi bine... Ssst! Uite-o...</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;"> Mă uit și eu. O fulgerare roșie străbate luminișul. Ciocănitoarea se cațără cu ghearele de trunchiul unui mesteacăn și-l ciocănește de jos până sus. Apoi trece la alt copac, și la altul. Fagul sună mai tare, frasinul mai înăbușit. Un stejar găunos răsună ca un hârb. Și ciocănașul bate mereu, se duce, se șterge din ochii mei. De-abia se mai aude, departe:</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">Cioc! cioc! cioc!</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">Scatiul piruie iar:</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Știi una, frate măcăleandru? Eu cred că tot ce mi-ai spus sunt numai niște vorbe. Ea ciocănește fiindcă suge din mustul copacilor, i-o fi plăcând hrana asta.</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">Măcăleandrul se supără:</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Se cunoaște că ești pasăre neisprăvită. S-o fi hrănind ea cu mustul copacilor, dar ce și-o fi zis: „Dacă mi-i dat să ciocănesc mereu, cel puțin să trag din asta un folos, să mă hrănesc!”</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;">— Așa-i! încheie scatiul.</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.4em; text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;"> Acestea le-am auzit mai deunăzi povestite de către un măcăleandru unui scatiu. Un lucru însă: dacă veniți cineva pe la mine, să nu spuneți cumva gaiței mele cele ce v-am destăinuit. Mă asurzește cu ocările. Vă rog!</span></div>
<br />
<div class="between_page_ads" id="between_page_ads_209" style="background-color: #161312; color: #363636; font-size: 16px; line-height: 19px; margin-bottom: 9px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 9px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: center; width: 675px;">
</div>
<div class="between_page_ads" id="between_page_ads_210" style="background-color: #161312; color: #363636; font-size: 16px; line-height: 19px; margin-bottom: 9px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 9px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: center; width: 675px;">
</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-37446295316368596822011-05-10T03:42:00.000-07:002011-05-10T03:42:27.193-07:00"Pupaza din tei" -<div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwUuzhQWVcwyg3ZvzuRnc-vcvDCZ5ZhEvzrHRApTOJxai9r35slvH1Y4AZXVsTvSIcyCIFYnrNa_W1oGi1BOmi93Uo_f6JrUOvszIpauqXYV8rjalj1Nn1aAoz7yMX0r1DNKV1xiFDH34/s1600/pupaza.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwUuzhQWVcwyg3ZvzuRnc-vcvDCZ5ZhEvzrHRApTOJxai9r35slvH1Y4AZXVsTvSIcyCIFYnrNa_W1oGi1BOmi93Uo_f6JrUOvszIpauqXYV8rjalj1Nn1aAoz7yMX0r1DNKV1xiFDH34/s200/pupaza.jpg" width="140" /></a>Ma trezeste mama intr-o dimineata din somn, cu vai-nevoie, zicandu-mi: </div><div align="justify"> -Scoala, duglisule, inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul armenesc si sa te spurce, ca sa nu-ti mearga bine toata ziua?... Caci asa ne amagea mama cu o pupaza care-si facea cuib, de multi ani, intr-un tei foarte batran si scorburos, pe coasta dealului, la mos Andrei, fratele tatei cel mai mic. Si numai ce-o auzeai vara: „Pu-pu-pup! Pu-pu-pup!” dis-dimineata, in toate zilele, de vuia satul. Si cum ma scol, indata ma si trimite mama cu demancare in tarina, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti prasitori, tocmai in Valea-Seaca, aproape de Topolita. Si pornind eu cu demancarea, numai ce si aud pupaza cantand:</div><div align="justify"></div><div align="justify"></div><div align="justify"><br />
</div><div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8iAjaWzkftlTVBHmrGLJYHHNFBMy0_iVlVJOU6P_ZnmYzqKxBI2gDTD1rYvopwINDPNB9bjNlkGuM-d3bX1CgbvlIQsutsmwYZhsfVeSKmawHvuFQGTvye0lULOWfrAKzauQ-G5UfpAk/s1600/dsc05496.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8iAjaWzkftlTVBHmrGLJYHHNFBMy0_iVlVJOU6P_ZnmYzqKxBI2gDTD1rYvopwINDPNB9bjNlkGuM-d3bX1CgbvlIQsutsmwYZhsfVeSKmawHvuFQGTvye0lULOWfrAKzauQ-G5UfpAk/s200/dsc05496.jpg" width="200" /></a> — Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup! Eu, atunci, sa nu-mi caut de drum tot inainte? ma abat pe la tei, cu gand sa prind pupaza, caci aveam grozava ciuda pe dansa: nu numaidecat pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru ca ma scula in toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei. Si cum ajung in dreptul teiului, pun demancarea jos in carare pe muchea dealului, ma sui incetisor in tei care te adormea de mirosul... florii, bag mana in scorbura, unde stiam, si norocul meu!... gabuiesc pupaza pe oua si zic plin de multumire:<br />
<br />
-Taci, lelita, ca te-am captusit eu! ii mai pupa tu si pe dracul de-acum! Si cand aproape sa scot pupaza afara, nu stiu cum se face, ca ma spariu de creasta ei cea rotata, de pene, caci nu mai vazusem pupaza pana atunci, si-i dau iar drumul in scorbura. Si cum stam eu acum si ma chiteam in capul meu ca sarpe cu pene nu poate sa fie, dupa cum auzisem, din oameni, ca se afla prin scorburi cateodata si serpi, unde nu ma imbarbatez in sine-mi si iar bag mana sa scot pupaza... pe ce-a fi...; dar ea, sarmana, se vede ca se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburii, undeva, caci n-am mai dat de dansa nicaieri; parca intrase in pamant. <br />
<br />
Mai! anapoda lucru s-aista! zic eu inciudat, scotand caciula din cap si tuflind-o in gura scorburii. Apoi ma dau jos, caut o lespede potrivita, ma sui cu dansa iar in tei, imi iau caciula si in locul ei pun lespedea, cu gand c-a iesi ea pupaza de undeva pana m-oi intoarce eu din tarina. Dupa aceea ma dau iar jos si pornesc repede cu demancarea la lingurari... <br />
<br />
Si oricat oi fi mers eu de tare, vreme trecuse la mijloc doar, cat am umblat horhaind cine stie pe unde si cat am bojbait si mocosit prin tei, sa prind pupaza, si lingurarilor, nici mai ramane cuvant, li se lungise urechile de foame asteptand. S-apoi, vorba ceea: „Tiganului, cand i-e foame, canta; boierul se primbla cu mainile dinapoi, iar taranul nostru isi arde luleaua si mocneste intr-insul.” Asa si lingurarii nostri: cantau acum indracit pe ogor, sezand in coada sapei, cu ochii painjeniti de-atata uitat, sa vada nu le vine mancarea dincotrova? Cand, pe la pranzul cel mare, numai iaca-ta-ma-s si eu de dupa un damb, cu mancarea sleita, veneam, nu veneam, auzindu-i lalaind asa de cu chef... Atunci au si tabarat balaurii pe mine, si cat pe ce sa ma inghita, de nu era o chiranda mai tanara intre dansii, sa-mi tie de parte.<br />
<br />
— Hauileo, mo! Ogoiti-va! Ce tolocaniti baiatul? Cu tatul sau aveti ce-aveti, iar nu cu dansul! Atunci lingurarii, nemaipunandu-si mintea cu mine, s-au asternut pe mancare, tacand molcum. Si scapand eu cu obraz curat, imi iau traista cu blidele, pornesc spre sat, ma abat iar pe la tei, ma sui intrinsul, pun urechea la gura scorburii si aud ceva zbatandu-se inauntru. Atunci iau lespedea cu ingrijire, bag mana si scot pupaza, vlaguita de atata zbucium; iar ouale, cand am vrut sa le iau, erau toate numai o chisalita. <br />
<br />
Dupa asta vin acasa, leg pupaza de picior c-o ata s-o indosesc de mama vro doua zile in pod prin cele putini harbuite; si una-doua, la pupaza, de nu stiau cei din casa ce tot caut prin pod asa des. Insa a doua zi dupa asta, iaca si matusa Mariuca lui mos Andrei vine la noi, c-o falca-n cer si cu una in pamant, si se ia la ciondanit cu mama din pricina mea:<br />
<br />
— Mai auzit-ai dumneata, cumnata, una ca asta, sa fure Ion pupaza, care, zicea matusa cu jale, ne trezeste dis-dimineata la lucru de atatia ani? Grozav era de tulburata, si numai nu-i venea sa lacrimeze cand spunea aceste. Si acum vad eu ca avea mare dreptate matusa, caci pupaza era ceasornicul satului. Insa mama, sarmana, nu stia de asta nici cu spatele. <br />
<br />
— Ce spui, cumnata?! Da' ca l-as ucide in bataie, cand as afla ca el a prins pupaza, s-o chinuiasca. De-amu bine ca mi-ai spus, las' pe mine, ca ti-l iau eu la depanat!<br />
<br />
— Nici nu te mai indoi despre asta, cumnata Smaranda, zise matusa, caci de zbantuitul ista al dumnitale nimica nu scapa! Ce mai atata? Mi-au spus mie cine l-au vazut ca Ion a luat-o; gatul imi pun la mijloc! Eu, fiind ascuns in camara, cum aud unele ca aceste, iute ma sui in pod, umflu pupaza de unde era, sar cu dansa pe sub streasina casei si ma duc de-a dreptul in targul vitelor, s-o vand, caci era tocmai lunea, intr-o zi de targ.<br />
<br />
Si cum ajung in iarmaroc, incep a ma purta tantos printre oameni, de colo pana colo, cu pupaza-n mana, ca doar si eu eram oleaca de fecior de negustor. Un mosneag nebun, c-o vitica de funie, n-are ce lucra? <br />
<br />
— De vanzare-ti e gainusa ceea... mai baiate? <br />
<br />
— De vanzare, mosule! <br />
<br />
— Si cat cei pe dansa? <br />
<br />
— Cat crezi dumneata ca face! <br />
<br />
— Ia ad-o-ncoace la mosul, s-o dramaluiasca! Si cum i-o dau in mana, javra dracului se face a o cauta de ou si-i dezleaga atunci frumusel ata de la picior, apoi mi-o arunca-n sus, zicand: <br />
<br />
„Iaca pozna, c-am scapat-o!” Pupaza, zbrr! pe-o dugheana si, dupa ce se mai odihneste putin, isi ia apoi drumul in zbor spre Humulesti si ma lasa mare si devreme cu lacrimile pe obraz, uitandu-ma dupa dansa!... Eu atunci, hat! de sumanul mosneagului, sa-mi plateasca pasarea...<br />
<br />
— Ce gandesti dumneata, mosule? Te joci cu marfa omului? Daca nu ti-a fost de cumparat, la ce i-ai dat drumul? Ca nu scapi nici cu junca asta de mine! Inteles-ai? Nu-ti para lucru de saga! Si ma bagam in ochii mosneagului, si faceam un taraboi, de se stransese lumea ca la comedie imprejurul nostru; da, iarmaroc nu era?! <br />
<br />
-Dar stii ca esti amarnic la viata, mai baiate?! zise mosneagul de la o vreme, razand. In ce te bizui de te indarjesti asa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti sa-mi iei vitica pentr-un cuc armenesc? Pesemne te mananca spinarea, cum vad eu, mai tica, si ia acus te scarpin, daca vrei, ba s-un topor iti fac, daca ma crezi, de-i zice aman, puiule! cand ii scapa de mana mea!<br />
<br />
— Da pace baiatului, mosule, zise un humulestean de-ai nostri, ca-i feciorul lui Stefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, si ti-i gasi beleaua cu dansul pentru asta.<br />
<br />
— He, he! sa fie sanatos dumnealui, om bun; d-apoi chitesti dumneata ca nu ne cunoastem noi cu Stefan a Petrei? zise mosneagul; chiar mai dinioarea l-am vazut umbland prin targ, cu cotul subsuoara, dupa cumparat sumani, cum ii e negustoria, si trebuie sa fie pe-aici undeva, ori in vro dugheana, la baut adalmasul. Apoi bine ca stiu a cui esti, mai tica! ian stai oleaca, sa te duc eu la tata-tau si sa vad, el te-a trimis cu pupazi de vanzare, sa spurci iarmarocul? <br />
<br />
Toate ca toatele, dar cand am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiat gura. Apoi incet-incet m-am furisat printre oameni, si unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitandu-ma inapoi sa vad, nu ma ajunge mosneagul? Caci imi era acum a scapare de dansul, drept sa va spun. Vorba ceea: „Lasa-l, mai! L-as lasa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum!”<br />
<br />
Tocmai asa patisem si eu; ba eram inca bucuros ca am scapat numai cu-atata. Bine-ar fi s-o pot scoate la capat, macar asa, cu mama si cu matusa Mariuca, gandeam eu, batandu-mi-se inima, ca-ntr-un iepure, de frica si de osteneala. <br />
<br />
Si cand ajung acasa, aflu ca tata si mama erau dusi in targ; si fratii imi spun, cu spaima, ca-i pozna mare cu matusa lui mos Andrei: a sculat mai tot satul in picioare din pricina pupezei din tei; zice ca i-am fi luat-o noi, si pe mama a pus-o in mare suparare cu asta. Stii ca si matusa Mariuca e una din cele care scoate mahmurul din om; nu-i o femeie de inteles, ca matusa Anghilita lui mos Chiriac, s-a mantuit vorba. Si cum imi spuneau ei ingrijiti, numai ce si auzim cantand in tei:<br />
<br />
— Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup! Sora-mea Catrina zise atunci cu mirare:<br />
<br />
— I-auzi, badita! Doamne, cum sunt unii de napastuiesc omul chiar pe sfanta dreptate!<br />
<br />
— Mai asa, surioara!... Dar in gandul meu: Cand ati sti voi cate a patimit, sireaca, din pricina mea, si eu din pricina ei, i-ati plange de mila! Zahei insa ne lasase vorbind si se ca' mai dusese in targ, dupa mama, sa-i spuna bucurie despre pupaza... Si a doua zi, marti, taman in ziua de lasatul secului de postul San Petrului, facand mama un cuptor zdravan de alivenci si placinte cu poalele-n brau, si parpalind niste pui tineri la frigare, si apoi tavalindu-i prin unt, pe la pranzul cel mic, cheama pe matusa Mariuca lui mos Andrei la noi si-i zice cu draga inima:<br />
<br />
— Doamne, cumnatica-hai, cum se pot invrajbi oamenii din nimica toata, luandu-se dupa gurile cele rele! Ia poftim, soro, mai bine sa mancam ceva din ce-a da Dumnezeu, sa cinstim cate-un pahar de vin in sanatatea gospodarilor nostri si: Cele rele sa se spele, cele bune sa s-adune; vrajba dintre noi sa piara, si neghina din ogoare! Caci, dac-ai sta sa faci voie rea de toate, zau, ar trebui de la o vreme s-apuci campii!<br />
<br />
— Asa, cumnata draga, zise matusa Mariuca, strangand cu nedumerire din umere, cand se punea la masa. Vazut-ai dumneata? Sa mai pui alta data temei pe vorbele oamenilor! Apoi incepem cu totii a manca. Si altii ca altii, dar eu stiu ca mi-am pus bine gura la cale, sa-mi fie pe toata ziua.</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-49340979963520991992011-05-10T03:33:00.000-07:002011-05-10T03:33:40.345-07:00"Sarea-n bucate" - de Petre Ispirescu<div align="justify"> A fost o data un imparat, care avea trei fete pe care le iubea foarte mult. Mai ales de cand i-a murit sotia, se ocupa mult de educatia fetelor si le indelpinea orice dorinta.<br />
<br />
Le-a cumparat fetelor cele mai frumoase rochii, cele mai scumpe bijuterii si cele mai minunate carti. La randul lor fetele il indrageau nespus pe tatal lor.<br />
<br />
Intr-o zi imparatul a intrebat-o pe fata cea mare, cat de mult il iubeste. <br />
<br />
-Te iubesc ca mierea. -raspunse fata. <br />
Tatal a fost multumit de raspuns si a intrebat-o si pe fata cea mijlocie. <br />
-Eu te iubesc ca zaharul. -raspunse aceasta. <br />
Imparatul era de-a dreptul induiosat de atata iubire. <br />
Atunci a intrebat-o pe fata cea mica: <br />
-Si tu fetito, cat de mult ma iubesti? <br />
-Eu te iubesc ca sarea in bucate, tata -raspunse mezina. <br />
Surorile ei au inceput sa rada de ea si imparatul s-a infuriat. <br />
-Ce fel de raspuns este acesta. Sa pleci din casa mea! <br />
<br />
Fata nu a fost lasata sa dea nici o explicatie si a fost alungata. Surorile si-au batut joc de prostia ei si s-au bucurat ca pleaca, fiindca tot nu prea o aveau la inima. Mezina s-a imbracat in niste haine simple si a plecat mahnita, cu lacrimi in ochi.<br />
<br />
Dupa o cale lunga a ajuns la palatul unui alt imparat si s-a angajat servitoare. Era atat de harnica si de priceputa, incat toata lumea a ajuns sa o indrageasca. Stia sa pregateasca bucate alese si facea curatenie luna. Imparateasa a auzit de servitoarea cea isteata si a chemat-o la dansa. Dupa ce au vorbit ele putin, au devenit nedespartite. Fata nu mai trebuia sa munceasca la bucatarie, statea numai cu imparateasa, brodand sau pictand si tot ceea ce facea era neasemuit de frumos.<br />
<br />
Imparatul a trebuit sa plece la razboi, luandu-l cu el si pe fiul sau. Printul a fost ranit, iar imparatul si imparateasa erau foarte necajiti. Imparateasa nu s-a miscat zi si noapte de langa patul bolnavului, iar fata de imparat statea si ea cu dansii. L-a ingrijit foarte bine pe baiat, simpla atingere a mainii sale delicate alina orice durere.<br />
<br />
Cand s-a inzdravenit, printul a mers la imparateasa si i-a spus ca vrea sa se insoare. Imparateasa s-a bucurat si l-a intrebat daca vrea sa se insoare cu cine anume. Printul i-a spus ca vrea sa se insoare cu servitoarea care l-a ingrijit cand era bolnav, ca alta fata mai frumoasa si mai cuminte nu cunoaste. Imparateasa la inceput nu a fost de acord, vrand pentru fiul sau o mireasa de sange nobil, dar pana la urma printul a convins-o. Impreuna nu le-a fost greu sa-l convinga si pe imparat si au si fixat data nuntii. Tanara mireasa i-a rugat pe viitorii socri sa-l invite si pe un anume imparat, dar nu a marturisit ca acesta este tatal ei. A venit si ziua mult asteptata a cununiei. Fata a pregatit separat bucatile pentru tatal sau si a dat porunca unui slujitor sa i le duca personal si nu cumva sa ajunga din greseala la vreun alt oaspete. Imparatul de cum a sosit s-a tot uitat la frumoasa mireasa si i se strangea inima gandindu-se ce mult seamana cu fata lui, pe care nu a mai vazut-o de foarte mult timp.<br />
Cand au aparut pe masa bucatele imbietoare toti mancau cu pofta, numai imparatul, tatal fetei inghitea cu greu cate ceva ce i se paru rau si fara nici un gust. A intrebat in dreapta si in stanga, daca e buna mancarea si toti au raspuns ca sunt cele mai delicioase bucate pe care le-au gustat vreodata. A luat si el de la vecini un pic cu furculita si s-a convins ca intr-adevar erau foarte bune.<br />
<br />
Pana la urma nu a mai putut rabda si s-a ridicat in picioare, acuzandu-l pe imparatul gazda ca isi bate joc de dansul. Acesta a chemat bucatarii, ca sa-i pedepseasca pe cel care a facut pozna atunci mireasa a recunoscut ca ea a gatit pentru tatal sau doar cu miere si zahar si chiar si in solnita a turnat zaharul praf, sustinand ca imparatul prefera mierea si zaharul in locul sarii.<br />
<br />
Tatal si-a recunoscut greseala si a imbratisat-o cu drag pe fata pe care a crezut-o pierduta. Iar celalalt imparat s-a bucurat ce nora vrednica si desteapta are, si mai e si fiica de imparat pe deasupra.</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-40089903159923819722011-05-10T03:29:00.000-07:002011-05-10T03:33:51.873-07:00"Neghinita" - de Barbu Stefanescu Delavrancea<div align="justify"> A fost odata o baba, batrana, batrana. Abia zarea de batrana ce era. Si mainile ii umblau la ciorap, iar in gandul ei se ruga la Dumnezeu s-o daruiasca cu un copil, ca n-avea decat pe unchiasul ei. Si unchiasul, ba la padure, ba la arie, ba la targ, iar baba sta singura cuc, ca toata ziulica i-ar fi tiuit tacerea in fundul urechilor daca n-ar fi stranunat si n-ar fi tusit cateodata. Ba uneori, ca sa-si mai tie de urat, tot ea vorbea si tot ea raspundea. Si radea ea de ea, ca si cum ar fi ras ea de altcineva, insirand ochiurile pe carlige.<br />
— Ei, ei, ce n-ar plati un flacau la batrantile noastre!<br />
— Cat, de? cat? — Ihi, ihi, mult de tot! <br />
— Adica ce, nu te-ai multumi si c-o fata mare? <br />
— Ba, ce sa zic, bine ar fi s-o fata... <br />
— Da, dar la fata vrea zestre. <br />
— S-ar gasi, ca eu si unchiasul avem ce ne trebuie si nu ne trebuie mult, trei coti de panza alba si cate un cosciug; iar boii mosului, iar plugul mosului, iar casa mosului si a babei, toate ar fi ale fetei. <br />
— Bine, matusa, bine, da' de unde si fata? Tu nu stii ca copacii uscati nu mai dau de la radacina? Si batrana incepu sa rada si sa ofteze: "hi, hi, hi, ooof, of!" <br />
— Ei, toate se intorc, si apele se intorc de la Dumnezeu, numai tineretile ba. Ce nu e la timp nu mai e niciodata. M-as multumi eu si pe un prichindel de baiat. <br />
— Ba te-ai multumi si pe-o codana. Tu sa-nsiri, si ea sa desire, tu sa cerni, si ea sa risipeasca, tu sa pui de mamaliga, si ea sa rastoarne caldarea pe foc. <br />
— Daca e pe-asa, m-as multumi si pe-un copil cat ghemul, numai s-aud in casa "mama", ca mult e pustiu cand usa se inchide peste doi batrani. <br />
— Da' daca ar fi mai mic? <br />
— Fie si mai mic. Si batrana incepu sa rada. <br />
— Ce neroada! <br />
— Ba neroada, nu gluma! <br />
— Dar daca ar fi cat un bob de mazare? Si tocmai cand da batrana capul peste cap de ras, odata tresari ca, de dupa usa, se-auzi un glas ascutit si intepat: <br />
— Dar daca ar fi cat o neghinita? Batrana se uita, se uita si incepu sa se inchine. <br />
— Bine, bine, zise acelasi glas, vad eu ca nu-ti trebuie copii... Baba isi lua inima in dinti si zise:<br />
— Ba-mi trebuie... da' unde esti... cine esti? <br />
— Cine sunt? Neghinita, gandul lumii. De mic ce sunt, patrund in urechile oamenilor si-i ascult cum gandesc. Adineauri eram in urechea ta a dreapta, apoi am trecut in a stanga, s-am ras de m-am prapadit cand am vazut ce-ti trec prin minte... <br />
— Ei, as! Ce mi-a trecut? Nimic! <br />
— Nu e adevarat, raspunse Neghinita razand, omul spune mai putin decat gandeste. Daca nu-ti sopteam eu ca copacul uscat nu mai da de la radacina, cine stie ce-ai mai fi spus... Baba se facu ca para focului.<br />
— Zau asa... nu te rusina, mama, nu zau... Asa e omul. Cand e mic face nebunii fiindca e mic; cand e la tinerete face nebunii fiindca e tanar, iar la batranete se gandeste la nebunii fiindca nu le poate face... Batrana pierdu sfiala si rabdarea si se rasti cat putu:<br />
— Neghinita, ci taca-ti gura si vin sa te vad! Si pe loc se-auzi un tast ca de lacusta si un bazait ca de albina. Batrana simti pe mana o picatura calda. <br />
— Iacata-ma si pe mine!... Biata femeie facu niste ochi mari cat toate zilele si se mira toata de ce vazu pe mana, ca cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult. Neghinita era frumos ca o piatra scumpa; si era mic cat o neghina; si avea niste ochisori ca doua scantei albastre, si niste maini si picioruse ca niste firisoare de paiajen. Batrana dadu sa-l sarute. Neghinita, tasti pe nas, tasti iar pe mana! <br />
— Incet, mama, incet, ca ma strivesti, zise Neghinita.<br />
— Sa te sarut, ca-mi umplusi casa cu dragoste cand imi zisesi mama. <br />
— Incet, sa nu ma sorbi. Il saruta. <br />
— Cum mananci tu, Neghinita al maicai? <br />
— Eu? Eu ma satur din fum. Pana acum am mancat la mese imparatesti fara sa stie nimeni. Si ce-am mai ras cand ceilalti tremurau inaintea imparatilor, iar eu ma plimbam prin urechile lor si le aflam gandul. <br />
— Bine o fi de ei, Neghinita mama... <br />
— As, binele focului! Saracii mor de foame, iar ei mor de mancare. De saraci e rau ca n-au cui sa porunceasca, si de ei e rau ca trebuie sa porunceasca la multi. Pe ceilalti oameni cand ii minti te iau de guler si te judeca judecata dreapta; pe ei ii minti si dau din cap; ba si mai si: ei stiu ca-i minti, si tac, si inghit, si n-au ce face, ca sa nu se strice trebile imparatiei. <br />
— Da' bine, Neghinita, tie-ti trebuie un an ca sa umbli cat altul umbla intr-o zi. <br />
— Da? Ei, nu e asa deloc. Eu ma las pe-o adiere si plutesc ca pe apa, si ma mladii pe apa vantului ca pe valurile marii. Ba uneori intrec randunelele ca o sageata de argint. <br />
— Ce bucurie pe unchiasul meu, zise batrana, cand o afla ca are si el un copil. Deseara o sa se imbete de bucurie. <br />
— Ba e vorba, raspunse Neghinita, eu vreau sa vad pe tata acusi-acusic! Si batrana, cand auzi cuvantul tata, se bucura de bucuria mosului si ii zise: <br />
— Aria mosului este cat vezi cu ochiul de departe, pusa pe-un deal mare si intins. Unde-i vedea sase cai murgi treierand grau, acolo sa te opresti, ca dai peste unchiasul babei. <br />
— Iata, plec. Cum ii deschise usa, Neghinita se arunca, cu mainile intinse si cu piciorusele deschise, intr-o unda de adiere. Si se facu nevazut, ca un strop de lumina. Pe drum intalni o cireada de vaci. De minunici ce era, se dete afund intr-o urma de vaca si incepu sa strige: <br />
— Mai vacari, mai, veniti de ma scoateti din inima pamantului, ca va fac pe voia gandului! Vacarii se luara dupa glas, pana detera peste Neghinita. Unul, mai rau si mai prost dintre ei, vru sa-l striveasca si-si repezi calcaiul din baierile inimii. Neghinita tasti, si sari alaturea, iar vacarul, lovind cu sete pamantul, isi scrinti piciorul si incepu sa se vaiete. Ceilalti incepura cu maciuca si, cum izbeau, ramaneau cu jumatatea in mana, iar ailalta se ducea zbarnaind. <br />
— Sa nu va paziti vacile, cum va paziti mintile. Cruce lata, minte intunecata, urechi de vacar, urechi de magar! le zise Neghinita, si se dadu vantului. Ajunse la unchias. I se sui pe nas, ca sa-l vada mai bine. Unchiasul se bucura, dar nu ca baba, iar Neghinita se intrista. Dar ca sa se-arate grozav, zise unchiasului: <br />
— Nu cata ca-s mititel. Calul nu e mai mare ca copilul? si-l incaleca copilul. Bivolul nu e mai mare ca omul? si-l injuga omul. Muntii nu-s mai mari ca oile? si-i pasc turmele. Pamantul nu e mai mare ca fierul plugului? si-l despica fierul plugului. Codrul nu e mai mare ca un topor? si-l culca toporul la pamant. Tu nu esti mai mare ca mine? si te-au ostenit murgii in arie. Ia sa vezi cum ii dau eu la arie, fara bici, fara nimic. Unchiasul, minunat, il duse la arie. Cum ajunse, Neghinita sari pe-un cal si incepu sa strige: "Hi, hai, hi, hai!" Ciupeste pe unul, ciupeste pe altul, caii incepura sa fuga, dar ce fuga, parc-ar fi avut douazeci de bice pe salele lor. Si cum se crucea mosul, iata si un negustor care trecea la scaunul imparatiei. <br />
— Mosule, ii zise negustorul, cine mana caii asa de grozav, ca eu aud "hi-hai, hi-hai" si nu vad pe nimeni!" <br />
— Ei, tata, raspunse batranul, m-a daruit Dumnezeu cu un copil ca o neghina, da' cu mintea cat zece ca mine si ca d-ta. Neghinita opri caii si sari in palma unchiasului. Cum il vazu negustorul, se gandi sa duca imparatului asa minune. <br />
— Mosule, zise negustorul, iti dau o punga de bani pe el. Neghinita, sfar, in urechea mosului si ii sopti ce sa vorbeasca. Si mosul zise, crezand ca de la el zice: <br />
— Tu, care vinzi si cumperi, ai cumparat vreun suflet pe-o punga de bani? <br />
— Iti dau... doua. Si iar mosul, dupa Neghinita: <br />
— Doua pungi... pentru un suflet? <br />
— Iti dau... zece. Mosul ingalbeni si zise, iar dupa soapta lui Neghinita: <br />
— Sufletele se daruiesc Domnului si se vand Necuratului. <br />
— Iti dau... douazeci! Si mosul, calcand in gura lacomiei, tacu, cu toate soaptele bietului Neghinita. Neghinita vazu lacomia, da' tot el sopti mosului:: "Fie!" Si mosul zise: <br />
— Fie! Batu palma in palma cu negustorul. Tocmeala se facuse. Negustorul plati si lua pe Neghinita, vandut de bunavoie. Negustorul pleca. Neghinita striga mosului: <br />
— Mosule, mosule, ai fost sa n-ai copii, iar biata baba, da! Imparatul era la mare si la greu sfat cu toti carturarii, ca bantuia seceta si molima. Si daca negustorul ii spuse ca are un copil ca o neghinita, imparatul ramase inmarmurit, invatatii imparatiei cascara ochii mari si se trasera de barbile lungi. <br />
— Nu se poate, maria-ta, asa ceva nu scrie la carte. <br />
— Ba se poate, zise Neghinita, sarind pe masa sfatului, ca multe se pot si nu stau in carti; si mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Si dupa ce se minunara cat se minunara, incepu sfatul. Neghinita se sui pe mana imparatului, pe umar, apoi in crestetul capului, si de-acolo zise razand: <br />
— Invata, maria-ta, ca cei mai mici sunt cei mai mari. Imparatul, cam de voie, cam de nevoie, raspunse: <br />
— Asa e, Neghinita, asa e. Iar carturarii isi detera ghies pe sub masa si plecara ochii in jos. Imparatul porunci sa-i toarne lui Neghinita o casa cu zece caturi, cat o nuca de mare, toata din aur-lamur si impodobita cu pietre scumpe. Neghinita ramase la sfat si se pierdu din ochii tuturora, numai ca sa se tie de nazdravanii. Si, incet-incet, pasi-pasi, pana intra in urechea invatatului care cauta in stele cu ocheanele. Acolo asculta ce asculta, si intelese ca acest vestit carturar, in loc sa se gandeasca la sfat, se gandea ca imparatul are nasul cam mare. Se duse binisor si intra in urechea carturarului care zicea ca stie martuntaiele omului si leacurile bolilor. Asta se gandea nu la sfat, ci ca-i placea inelul imparatului. Asa afla, pe rand, ca unul se gandea la o cucoana frumoasa, ca altul se gandea cam ce linguseala sa carpeasca imparatului, altul ca ce n-ar da el pentru o sticla de vin, altul ca bine e sa fii imparat, altul ca imparatul e om ca toti oamenii, numai unul, cu fruntea cat toate zilele, asculta cuvintele si intrebarile imparatului. Neghinita, cum afla gandul tuturora, zbughi in urechea imparatului si ii sopti tot, din fir pana in ata. Imparatul, crezand ca singur, el de la el, a citit in mintea lor, se manie foc si le zise: <br />
— Ei, tu, care cati in stele, ti-ai facut ochii ochean si-mi vezi nasul cat un bustean. Astfel ti-e gandul la sfatul domnesc? Carturarul se cutremura si dadu in genunchi, cerand iertare. <br />
— Tu, se rasti imparatul catre doctor, daca ai avea inelul meu, ai omori mai putini oameni? Doctorul se cutremura si dadu si el in genunchi. <br />
— Tu, zise imparatul necajit alorlalti, te gandesti la secaturi si nu vezi ca esti cu un picior in groapa; tu iti pregatesti limba ca sa ma minti; tu crezi ca intr-o sticla cu vin este mai mult duh decat in capul meu; tu nu stii ca un invatat pe scaunul domniei ar face mai multe boroboate ca un neghiob; tu te pricepi ca imparatul e om ca toti oamenii, da' nu te gandesti ca invatatii sunt ca neoamenii; iar tu abia te tii sa nu casti o gura cat sa inghiti imparatia toata; numai tie ti-e mintea la sfatul domnesc. Cu totii cazura in genunchi. <br />
— Acum ce sa le fac, zise imparatul manios, sa le tai capul? Carturarii murira si inviara, iar Neghinita, care se suise in crestetul imparatului: <br />
— Ferit-a Dumnezeu, maria-ta, fara invatati cine sa minta lumea? <br />
— Sa nu fie decat adevarul pe lume! <br />
— Ferit-a Dumnezeu! Ce-ai face chiar maria-ta fara minciuna? Apoi maria-ta ti-ai facut socoteala vietii? Mai multe ceasuri ai mancat, ai dormit, ai vanat, ti-ai socotit cazanele cu bani, ai petrecut, ba cu luminatia-sa imparateasa, ba si fara ea, decat te-ai necajit cu trebile si cu nevoile imparatiei. Cum ai sta maria-ta pe scaunul lumii cand lumea ar afla adevarul? Imparatul zambi, cu ciuda, nu e vorba, dar zambi ca sa dreaga treaba si ii ierta pe toti. Vazand insa ca cel din urma carturar, care se gandise la sfat, tremura mereu, ii zise: <br />
— Ei, dar tu, cel mai cuminte, de ce tremuri? <br />
— Maria-ta, zise bietul batran, mai bine sa spun si eu decat sa afli maria-ta. Iata, socotesc ca nu stiu nimic si tot ma gandesc ca mi-e leafa prea mica. Imparatul rase cu pofta si-i fagadui o leafa mai mare, apoi sparse sfatul carturarilor si pleca cu Neghinita in crestetul capului, nedomirit de cum ghicise gandurile tuturora. Imparateasa si cuconii ei, vazand pe Neghinita, se minunara, dar, cand aflara ca imparatul, la vreme de batranete, ghiceste gandurile oamenilor, se crucira si tot nu le venea sa creada. <br />
— Imparate, zise imparateasa, zau asa, ghiceste-mi si mie un gand. <br />
— Sa vedem, raspunse imparatul. Imparateasa se gandi si incepu sa rada... Neghinita o zbughise in urechea imparatesei si-i aflase gandul: "Ca ce bine-ar fi sa mai fie o data imparatul tanar!" Si intr-o clipa intra in urechea dreapta a imparatului, si sopa-sopa-sopa. Imparatul <br />
— pace! Imparateasa radea si zicea: <br />
— Vezi ca nu ghicesti? vezi? Pasamite, imparatul era cam tare de urechea dreapta. Neghinita intelese, si tasti in urechea stanga, si iar sopa-sopa. Imparatul se lumina la fata, dadu din cap, rase cu hohote si zise: <br />
— Ei... imparateasa, imparateasa... da' tot muiere! De, bine te gandisi tu, da' nu se poate... Imparateasa se rusina, pleca ochii in jos si se gandi: "Dar daca o ghici si la ce m-oi fi gandit inainte, intru in pamant! De cate ori n-am dat dracului sfaturile imparatiei cand nu se mai ispraveau pana dupa miezul noptii." In sfarsit, ce-i veni lui Neghinita, vru sa rada si de imparat; si isi zise intr-o buna dimineata: "Vezi ce e omul! Spune-i orice, spune-i mereu acelasi lucru... omul crede, ca omul e prost. Ce nu crede intai crede mai pe urma. Am sa-i fac una si buna imparatului, sa-l las fara sfetnicii cei credinciosi si sa-l incurc cu nebunii." Imparatul, de umbla in fruntea ostilor, de sta la sfat mare, de se culca, de se scula, de manca, de-si mangaia cuconii, un gand nu-l mai slabea: "Nu vezi, omule de Dumnezeu, ca ti-au imbatranit sfetnicii si imparatia merge rau?" Pasamite, Neghinita ii intrase intr-o ureche. Azi asa, maine asa, pana nu mai avu incotro. Sparse sfatul cel vechi si chema altul nou. Tot unu si unu! Cum venira, cum aruncara pe bietul imparat din scaunul neamului lui... <br />
— Acu sa-l vedem! zise impielitatul de Neghinita. Imparatul iesi plangand din cetate. Neghinita, sus pe umarul lui. <br />
— De ce plangi, maria-ta? tine-ti firea, nu fi muiere. <br />
— Ei, ei, Neghinita, cum sa nu plang?! Unde mi-e toiagul imparatesc? <br />
— Ci taci, maria-ta! Ia taie un corn si fa-ti, colea, o carja. Buzduganul e greu la batranete, te doboara. Carja te sprijina. <br />
— Ei, ei, Neghinita, unde mi-e scaunul imparatesc pe care au stat atatia mosi-stramosi ai mei?<br />
— Ci taci, maria-ta! Intinde-te colea, pe fanul inflorit si moale, si sa-mi spui drept care e mai dulce la oase? Scaunul cu scumpetea, sau fanul cu frumusetea?<br />
— I, i, Neghinita, unde mi-e coroana cu stemele si cu luminile?<br />
— Ci taci, maria-ta! Pune foaie lata de lipan pe deasupra pletelor albe si spune-mi drept, care e mai usoara, coroana cu grijile sau lipanul cu umbrele? <br />
— Asa o fi, Neghinita, mai zise imparatul, oftand tocmai din baierile inimii, asa o fi, se potriveste s-asa, fiindca stii tu sa le potrivesti, dar cand ma gandesc in ce slava eram ieri... imi vine sa scald tot pamantul cu lacrimile mele! <br />
— Ci taci, maria-ta! Adica ce slavire? Toata viata, ba razboaie, ba sfaturi, ba taie capul unuia, ba intinde la bice pe altul, ba citeste jalbele, ba asculta pasurile, ba cate si mai cate, si mai multe fara sa vrei de cate pe vrute. Marire sa fi fost asta? Dar ia gandeste-te maria-ta ca un supus era supusul mariei-tale s-avea un stapan, iar maria-ta, purtand grija tuturora, erai sluga tuturora. Vezi, de-aia maria-ta ai fost cel mai sluga, cel mai nevolnic din toata imparatia. Curata socoteala: erai imparat, nu om; acum esti om, nu imparat. Si esti mai mare, ca unde-ti spune gandul, acolo te duc picioarele. S-apoi, cine stie? Socotesti maria-ta ca boierii pot ceva fara prostime? Sa ceara prostimea pe vechiul lor imparat... si sa vezi maria-ta... Se mai imbuna imparatul la cuvantul lui Neghinita si se duse, in crucis si in curmezis, in toata imparatia, c-o foaie de lipan pe cap si sprijinit pe-o carja de corn. Si de ce vedea se minuna si intreba pe Neghinita: <br />
— Neghinita, de ce-l bat pe ala, de racneste ca din gura de sarpe? <br />
— Fiindca imparatul e surd si n-aude, raspunse Neghinita.<br />
— Neghinita, de ce-or fi atatia oameni goi si desculti? <br />
— Fiindca imparatul e orb si nu vede. <br />
— Neghinita, de ce batranul ala s-o fi muncind sa roada in gingii o cojita uscata? <br />
— Fiindca imparatul mananca prea mult. <br />
— Neghinita, de ce-o munci unii si noaptea, de dau pe branci? <br />
— Ca sa doarma imparatul si ziua, de i-o veni pofta. <br />
— Neghinita, atunci de ce sa vie pe scaunul meu un imparat si surd, si orb, si lacom, si somnoros? <br />
— Ei, poi, inainte de-a fi imparat, vedea, auzea, muncea, cumpatat la mancare si la bautura. Bietul pribeag statu pe ganduri, in mijlocul unui oras mare, mare si zise: <br />
— I, i, Neghinita, mult cuvant ai! Acum s-ajung imparat, si as sti eu sa fac cum e bine. Si, ca din senin, abia sfarsise vorba de pe urma, s-auzi o galagie, un vaiet, o duduitura, ca parca se cutremura pamantul. Cand colo, ce sa fie? Stafeta mare. Niste voinici, cu suliti lungi, aduceau vestea ca norodul a bagat la duba pe imparatul al nou, cu sfetnici cu tot, si ca cheama iarasi pe adevaratul imparat. Cum auzi batranul, zise voinicilor:<br />
— Stati, ca eu sunt! Si-l cunoscura toti, si ii detera in genunchi. Iar Neghinita, de colo, de pe umar: <br />
— Maria-ta, mai vezi, mai auzi, ori ti s-a facut foame si-ti vine sa dormi? La toate vine randul, dupa cum se intoarce roata, ca de-aia e roata, sa se intoarca, iar nu sa stea locului. Si-i veni randul si lui Neghinita, gandul lumii. Intr-o zi vru sa glumeasca cu imparatul, sa mai faca vreo dracie. Ii intra in urechea dreapta, crezand ca e in a stanga. Cu stanga n-auzea de loc. "Nu face nimic. Mi-e lene sa ma mut, se gandi Neghinita. In loc sa soptesc, voi striga." Si incepu sa strige din toate puterile in urechea cu care imparatul auzea de minune. <br />
— Un imparat daca n-a sti el de la el adevarul, nu-l mai afla de la nimeni! Imparatul, auzind acest glas tare in fundul urechii, ii zvacni inima si-si trase o palma cat putu peste ureche, zicand: <br />
— Iiiii, sa stii ca ce credeam eu ca-mi trece prin minte era numai in ureche! Si cand isi scutura urechea in podul palmei... Neghinita cazu lesinat... <br />
— Tu mi-ai fost? Tu m-ai facut sa cad din scaunul imparatiei? Bine! Am eu ac de cojocul tau! Imparatul, infuriat, porunci sa-l lege de gat cu un fir lung de matase si-l cobori de-l ineca in putul din curtea domneasca. Asa sfarsi bietul Neghinita</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-29811008504407314292011-01-12T08:21:00.000-08:002011-01-12T08:21:57.180-08:00Desen in creion<div align="justify" class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_qub9gmVL8lwjDwCBSauz2qreiy61iSODRcKE17jDD-vUfreKZ20gV4d7g_pW-pKukKivKxPHbWa7bAB92WrwGENZlMtepSaNiwSfxp7jg1OwNfF_5Yw1dDCjKJlnk4QtYbbjMAojFyg/s1600/P1120013.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"> </a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_qub9gmVL8lwjDwCBSauz2qreiy61iSODRcKE17jDD-vUfreKZ20gV4d7g_pW-pKukKivKxPHbWa7bAB92WrwGENZlMtepSaNiwSfxp7jg1OwNfF_5Yw1dDCjKJlnk4QtYbbjMAojFyg/s1600/P1120013.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_qub9gmVL8lwjDwCBSauz2qreiy61iSODRcKE17jDD-vUfreKZ20gV4d7g_pW-pKukKivKxPHbWa7bAB92WrwGENZlMtepSaNiwSfxp7jg1OwNfF_5Yw1dDCjKJlnk4QtYbbjMAojFyg/s400/P1120013.JPG" width="400" /></a>Pentru cei interesati se pot face si comenzi pentru orice desen doriti<span style="font-size: small;"><b></b></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_qub9gmVL8lwjDwCBSauz2qreiy61iSODRcKE17jDD-vUfreKZ20gV4d7g_pW-pKukKivKxPHbWa7bAB92WrwGENZlMtepSaNiwSfxp7jg1OwNfF_5Yw1dDCjKJlnk4QtYbbjMAojFyg/s1600/P1120013.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><div align="justify" class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_FgMqjXMEIZv1KfMhyhp-k5Q1XeUEJ39kzu5WfRyUThbR-iERevbLubtQEwzRMYCWgdkbdUdgTcjJcOOvRYUVr9gAQjeCcrgv47o-fI9xtDN23uTERwTlcSSNpbFJFWqAhenfSdbqck/s1600/P1120014.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_FgMqjXMEIZv1KfMhyhp-k5Q1XeUEJ39kzu5WfRyUThbR-iERevbLubtQEwzRMYCWgdkbdUdgTcjJcOOvRYUVr9gAQjeCcrgv47o-fI9xtDN23uTERwTlcSSNpbFJFWqAhenfSdbqck/s400/P1120014.JPG" width="400" /></a></div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_qub9gmVL8lwjDwCBSauz2qreiy61iSODRcKE17jDD-vUfreKZ20gV4d7g_pW-pKukKivKxPHbWa7bAB92WrwGENZlMtepSaNiwSfxp7jg1OwNfF_5Yw1dDCjKJlnk4QtYbbjMAojFyg/s1600/P1120013.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-49973404510813533572010-12-27T11:11:00.000-08:002010-12-27T11:13:10.513-08:00"Povestea renilor lui Mos Craciun"<div style="text-align: justify;"> "Stiai ca renii pot sa care greutati egale cu de doua ori greutatea lor si ca sunt preferati ca animale de povara in zonele inzapezite pentru ca pot trage cu usurinta sanii? Iata motivul pentru care si saniuta lui Mos Craciun este trasa de reni. Este vorba de 9 reni, cuplati doi cate doi si condusi de Rudolph, cel al carui nas rosu lumineaza ca un far in intuneric. Iata povestea lor:</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgQdUv0i3fyRbn1SaRZ-W89yMVxkHJDFjLAad2-bWZv8M9fcy_RR3gziaHiZrBNEpWcOdqkJuZfTG29FGEFar0NkEA4nxqjBmCxs9u-DV4pE5gZWhHabxyjhNaNARhT_N0_bdnA4_vv8Q/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgQdUv0i3fyRbn1SaRZ-W89yMVxkHJDFjLAad2-bWZv8M9fcy_RR3gziaHiZrBNEpWcOdqkJuZfTG29FGEFar0NkEA4nxqjBmCxs9u-DV4pE5gZWhHabxyjhNaNARhT_N0_bdnA4_vv8Q/s1600/images.jpg" /></a></div><b><br />
</b><br />
<b>1 Rudolph</b><br />
<br />
<br />
Rudolf este cel mai cunoscut ren dintre toti. Pentru ca s-a nascut cu nasul rosu care lumineaza toti ceilalti reni radeau de el pana intr-o zi cand, fiind foarte ceata afara, Mos Craciun s-a gandit sa anuleze distributia cadourilor intrucat nu se putea orienta deloc.<br />
<br />
Fiind suparat de situatia iscata, Mos Craciun se plimba ici-colo incercand sa gaseasac o solutie. La un moment dat l-a zarit pe Rudolf in departare! Astfel, Rudolf, cu nasul lui rosu si stralucitor i-a ghidat pe ceilalti reni prin ceata si a salvat Craciunul, devenind seful echipei de reni.<br />
<br />
<b>2 Donner/Donner</b><br />
<br />
<br />
Legenda spune ca Donder/Donner este prima fata-ren care a absolvit academia de tragatori de sanie.<br />
<br />
Are o tabara de antrenament foarte dificila pentru reni care se antreneaza cu un singur scop- sa castige un loc in echipa lui Mos Craciun.<br />
<br />
<b>3 Prancer</b><br />
<br />
<br />
Prancer se ocupa de toate activitatile distractive si, alaturi de Dancer, este faorte cunoscut pentru aparitiile sale spectaculoase la serbarile de Craciun din satul mosului.<br />
<br />
<b>4 Dancer</b><br />
<br />
<br />
Dancer a primit acest nume pentru ca, de micut, singura sa dorinta era sa danseze. Este un ren foarte talentat cunoscut de asemenea in satul mosului pentru reprezentatiile de dans date.<br />
<br />
Adesea el obisnuieste sa faca un recital de dans pentru ceilalti reni. Mos Craciun s-a gandit chiar sa-l trimita la Broadway dar Dancer a refuzat pentru ca isi dorea foarte foarte mult sa traga sania mosului.<br />
<br />
<b>5 Blitzen</b><br />
Blitzen a primit acest nume pentru ca a fost lovit de mai multe ori de fulger.<br />
<br />
Si, mai mult de atat, este un ren incarcat cu energie electrica ce devine busola mosului atunci cand trebuie sa mearga pe furtuna, indicandu-i drumul corect.<br />
<br />
<b>6 Vixen</b><br />
<br />
<br />
Vixen este tot o femela, cea mai gratioasa si mai cocheta dintre reni. A fost salvata la un moment dat de Cupid si de atunci este foarte indragostita de el.<br />
<br />
Vixen verifica intotdeauna ca renii sa se ingrijeasca, sa se spele, perie si sa-so lustruiasca copitele.<br />
<br />
<b>7 Cupid</b><br />
<br />
<br />
Cupid s-a nascut de Sfantul Valentin si de aceea ii place la nebunie sa ii faca pe renii din intreaga lume sa se indragosteasca si sa isi gaseasca perechea.<br />
<br />
<b>8 Comet</b><br />
<br />
<br />
Comet a fost numit dupa cometa Blorouis care a aparut pe cer acum multi ani. Cometa era atat de luminoasa incat a luminat Polul Nord noaptea.<br />
<br />
Este renul care poate vedea stelele chiar si pe timpul zilei.<br />
<br />
Comet a evitat odata un accident teribil intrucat a vazut din timp o cometa care se apropia de Pamant, a lovit-o cu coarnele si i-a schimbat orbita.<br />
<br />
<b>9 Dasher</b><br />
<br />
<br />
Este cel mai bun ren zburator. Mos Craciun i-a dat acest nume pentru ca vroia tot timpul sa faca intreceri cu ceilalti reni.<br />
<br />
Dasher este raspunzator si cu intretinerea saniei si se asigura tot timpul ca functioneaza cum trebuie."<br />
<br />
http://animale.acasa.ro/alte-animalute/povestea-renilor-lui-mos-craciun-146288.htmlpuiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-40487858658112957112010-12-03T00:28:00.000-08:002010-12-03T00:28:05.434-08:00Mama<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/RffUqjOY9Ec?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/RffUqjOY9Ec?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-38142648259925471032010-12-03T00:09:00.000-08:002010-12-03T00:09:13.295-08:00Nelu si greseala sa<div style="text-align: justify;">Nelu a spart o cana: "plici!",<br />
neatent, ce poti sa zici?<br />
se gandest, se gandeste,<br />
cana nu se mai lipeste!<br />
Vine mama:"Ce-i cu tine, ce ti s-a intamplat, copile?"<br />
lacrimi mici apar sub geana...<br />
"N-am nimic ,am spart o cana!"<br />
"Rau, dar nu pot sa te cert,<br />
ai spus drept si-acum te iert!"</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"> </div><div style="text-align: justify;"><br />
<div style="text-align: justify;"><b>Balada unui greier mic</b> - de George Toparceanu</div><div style="text-align: justify;"><br />
Din casuta lui de huma<br />
A iesit un greierus<br />
Negru,mic,muiat in tus <br />
Si pe-aripi pudrat cu bruma:<br />
<br />
-Cri-cri-cri!<br />
Toamna gri,<br />
Nu credeam c-o sa mai vii<br />
Inainte de Craciun,<br />
Cand puteam si eu s-adun<br />
O graunta cat de mica,<br />
Ca sa nu cer imprumut<br />
La vecinea mea, furnica,<br />
Fiindca nu-mi da niciodata<br />
Si-apoi umple lumea toata<br />
Ca m-am dus si i-am cerut...</div><div style="text-align: justify;"><br />
Dar de-acus,<br />
Zise el cu glas sfarsit <br />
Ridicand un piciorus,<br />
Dar de-acusi s-a ispravit...<br />
<br />
Cri-cri-cri ,<br />
Toamna gri,<br />
Tare-s mic si necajit! </div></div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-10029869524018383072010-11-30T04:41:00.000-08:002010-11-30T04:41:51.614-08:00OMUL DE ZĂPADĂ<span style="font-size: small;"><b>Cine stă în colţ de stradă <br />
Iarna-n ger şi viscole, <br />
Cu hăinuţe de zăpadă, <br />
Pe copii sa-i bucure? <br />
Cine are nas de morcov, <br />
Din fasole – dinţişori, <br />
Din grăunţe – năsturei, <br />
Din tăciune – ochişori?</b></span> <br />
<span style="font-size: small;"> </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn3AC5tSTelPN0BVYqL3O3Z-kBTQYliJw4e27MnC71n0THL_Io1vOCa-BZ0VmFAbnTd_9FOP1zgTlyNGDB-nO6sEiTtRMW77UGWU0bF8O7NCmdFdCJG5MTY95tB_5sy2TZnOyNJcGSRBI/s1600/mos_craciun.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn3AC5tSTelPN0BVYqL3O3Z-kBTQYliJw4e27MnC71n0THL_Io1vOCa-BZ0VmFAbnTd_9FOP1zgTlyNGDB-nO6sEiTtRMW77UGWU0bF8O7NCmdFdCJG5MTY95tB_5sy2TZnOyNJcGSRBI/s400/mos_craciun.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-size: small;"> <b style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"> GHICITOARE<br />
</b></span><br />
<span style="font-size: small;"><b style="font-family: "Trebuchet MS",sans-serif;"> Iarna e prieten bun<br style="font-family: "Courier New",Courier,monospace;" /> Cu zăpada de pe drum. <br style="font-family: "Courier New",Courier,monospace;" /> Este om, dar n-are viaţă <br style="font-family: "Courier New",Courier,monospace;" /> Şi copiii îl înalţă. </b></span><br />
<span style="font-size: small;"><br />
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Acum e rândul t</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">u: </span></span><br />
<span style="font-size: small;"><span lang="RO"> 1.<span style="font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">De ce z</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">pada este rece?</span></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> 2.<span style="font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">Imagineaz</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">-</span><span lang="RO">ţ</span><span lang="RO">i </span><span lang="RO">ş</span><span lang="RO">i poveste</span><span lang="RO">ş</span><span lang="RO">te o întâmplare cu oameni de z</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">pad</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">.</span></span></div><div style="font-family: Times,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> 3.<span style="font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">Ce se întâmpl</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO"> cu omul de z</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">pad</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO"> prim</span><span lang="RO">ă</span><span lang="RO">vara?</span></span></div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-12144231870686344232010-11-30T04:38:00.000-08:002010-11-30T04:38:28.765-08:00FETITA<b><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; font-size: small;">Fată mare are mama, <br />
De trei anişori, <br />
Ochişori – două mărgele <br />
Ca la puişori; <br />
Perişor – ca de mătase, <br />
Galben la culoare, <br />
Şi guriţa ca o floare <br />
Cum nimeni n-o are. </span></b><b><span style="font-size: small;"><br />
</span></b> <br />
<b style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">GHICITOARE <br />
<br />
Glasul dulce, păros <br />
Gură mică, negre gene, <br />
Pas uşor şi unduios <br />
Parcă zboară printre stele. </b> <br />
<b>Acum rândul tău: </b><br />
<br />
<span style="font-size: small;">1. Ce asemănări sunt între fetiţă şi băiat? <br />
2. Ce deosebiri sunt între fetiţă şi băiat? <br />
3. Spuneţi cinci nume de fetiţă care vă place. </span>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-81615270344777248372010-11-30T00:30:00.000-08:002010-11-30T00:30:26.639-08:00"Punguţa cu doi bani" – de Ion Creanga<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVtGpFb0SYHt9z1GT_MDx253cddCMFvfgEanhZRzCWQ2E00obLRJRoU2DzzY4sfAtixWi5E97n5MD1q0Xfmp3_KY0BQQ2DMITW8HKDwJFq1pgqfeKkrhcOtbcf2c6Yqsk-5HOElqS04pA/s1600/punguta+cu+doi+bani.gif" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVtGpFb0SYHt9z1GT_MDx253cddCMFvfgEanhZRzCWQ2E00obLRJRoU2DzzY4sfAtixWi5E97n5MD1q0Xfmp3_KY0BQQ2DMITW8HKDwJFq1pgqfeKkrhcOtbcf2c6Yqsk-5HOElqS04pA/s320/punguta+cu+doi+bani.gif" width="225" /></a> "Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise: <br />
<br />
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. <br />
<br />
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă. <br />
<br />
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând: <br />
<br />
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba. <br />
<br />
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului: <br />
<br />
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc. <br />
<br />
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat: <br />
<br />
Cucurigu ! boieri mari, <br />
<br />
Daţi punguţa cu doi bani ! <br />
<br />
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului: <br />
<br />
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea. <br />
<br />
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând: <br />
<br />
Cucurigu ! boieri mari, <br />
<br />
Daţi punguţa cu doi bani ! <br />
<br />
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis: <br />
<br />
— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule! <br />
<br />
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice: <br />
<br />
Cucurigu ! boieri mari, <br />
<br />
Daţi punguţa cu doi bani ! <br />
<br />
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare. <br />
<br />
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe! <br />
<br />
Cucurigu ! boieri mari, <br />
<br />
Daţi punguţa cu doi bani ! <br />
<br />
Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş. <br />
<br />
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una. <br />
<br />
— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa de dânsul. <br />
<br />
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe: <br />
<br />
Cucurigu ! boieri mari, <br />
<br />
Daţi punguţa cu doi bani ! <br />
<br />
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând: <br />
<br />
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici! <br />
<br />
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!" <br />
<br />
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis: <br />
<br />
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii. <br />
<br />
Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l. <br />
<br />
Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă. <br />
<br />
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni! <br />
<br />
— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus! <br />
<br />
Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana! <br />
<br />
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş."</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-17043189378815174272010-11-29T04:57:00.000-08:002010-11-29T04:57:04.004-08:00"Greierele si furnica" - Jean de la Fontaine<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivv7bzgSJQvUwhYvtb6fMSaHeBa1SAdWzm88lt2nKdLDMpeUuZVACu3_JGsDYgXc6zu0vvRpYu7zePxIfDLLxxEfPosPogFi2wAaqpHapmi3QjFEM_dptjuDdU7UTzA9Rw0SOetleBEJI/s1600/greier+si+furnica.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsFwV9KLvOojoIjLkXfihY9dmnVQNS86TUX2u61DIjuPuNoSuTfKK6A05hcU83AQ6Ewo9cYlZUdoP_SyW_juwX7KKh7zWNxn6v7Dzm2DOyVLUorUD5I9kAN1_BSA1TivEas9_epxd9BfQ/s1600/greier+si+furnica1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsFwV9KLvOojoIjLkXfihY9dmnVQNS86TUX2u61DIjuPuNoSuTfKK6A05hcU83AQ6Ewo9cYlZUdoP_SyW_juwX7KKh7zWNxn6v7Dzm2DOyVLUorUD5I9kAN1_BSA1TivEas9_epxd9BfQ/s320/greier+si+furnica1.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s1600/greierele+si+furnica.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s1600/greierele+si+furnica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a> <br />
Şi-a pierdut vara cântând,<br />
Greierele, şi flămând,<br />
A văzut, aşa, deodată,<br />
Pornind viscolul să bată.<br />
Nu se pomenea fărâmă<br />
De gânganie sau râmă;<br />
Şi nemaigăsind nimica,<br />
Dete fuga-mpleticit<br />
La vecina lui, furnica.<br />
Muşuroiul sta clădit,<br />
Plin cu tot ce-ai fi râvnit.<br />
Magazia cu făină<br />
Era sub o rădăcină;<br />
Şi, la rând, în multe caturi,<br />
Erau saci cu mei pe paturi.<br />
Adunaţi într-o firidă,<br />
Sâmburi roşii de stafidă.<br />
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s1600/greierele+si+furnica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s400/greierele+si+furnica.jpg" width="400" /></a><br />
În dulap şi-ntr-un sertar,<br />
Mălai galben şi zahar.<br />
Ouăle cu coaja mică<br />
Erau ouă de furnică,<br />
Căci cumetrele îşi fac<br />
Prăjituri şi cozonac.<br />
Într-un beci închis cu scoabe,<br />
Boloboace: struguri boabe,<br />
Va să zică, un belşug<br />
Rânduit cu meşteşug.<br />
- Mă rog, maică, dumitale,<br />
Sunt în picioarele goale,<br />
Am rupt opinci şi obiele<br />
De calc de-a dreptul pe piele,<br />
Straie ce mai am pe mine,<br />
De gol ce-s, mi-e şi ruşine,<br />
Am rămas de capul meu,<br />
M-a uitat şi Dumnezeu...<br />
Luat de vânt, târât de apă,<br />
Plăpând ca foaia de ceapă,<br />
Încă de la arătură<br />
N-am mai pus nimic în gură.<br />
Să mă ierţi, de nemâncare<br />
S-a prins burta de spinare.<br />
Uite ce ţi-aş fi cerut,<br />
Niscai boabe de-mprumut...<br />
Până pe la Mărţişor...<br />
Vreau să rabd, dar nu să mor,<br />
Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi<br />
Da cu dobândă înapoi.<br />
Poţi să-ntrebi dacă nu sunt<br />
Om cinstit şi de cuvânt.<br />
Ce păcat că gospodina<br />
E zgârcită, bat-o vina!<br />
În loc să ia din cămări<br />
Şi să dea, pune-ntrebări.<br />
Că aşa o fi bogatul,<br />
Darnic mai vârtos cu sfatul.<br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s1600/greierele+si+furnica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5BjQfxEZ9V_9lJXn9TOxl8jCnJCEfkvAZ4yMOrZQ2UoF9HZiVlxWiAZY3noWyoiTpOuhqSsktyJJFeZM7KMo-5cxENA_N8O5mbFTqH5lmYeX8AjZOLnMBNuqdyuKryHtqbVFPCYTxUQw/s400/greierele+si+furnica.jpg" width="400" /></a></div>- Cum de ceri cu împrumut?<br />
Astă-vară ce-ai făcut?<br />
Zise potrivindu-şi baba<br />
Negri-i ochelari cu laba.<br />
- Ce să fac? De mi-e iertat,<br />
Astă vară am cântat.<br />
Am cântat cri-cri, gri-gri,<br />
Nopţi cu nopţi şi zi de zi.<br />
- Ai cântat! îmi pare bine!<br />
Acum joacă dacă-ţi vine!<br />
Şi calica de mătuşă<br />
Trânti ivărul la uşă.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivv7bzgSJQvUwhYvtb6fMSaHeBa1SAdWzm88lt2nKdLDMpeUuZVACu3_JGsDYgXc6zu0vvRpYu7zePxIfDLLxxEfPosPogFi2wAaqpHapmi3QjFEM_dptjuDdU7UTzA9Rw0SOetleBEJI/s1600/greier+si+furnica.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivv7bzgSJQvUwhYvtb6fMSaHeBa1SAdWzm88lt2nKdLDMpeUuZVACu3_JGsDYgXc6zu0vvRpYu7zePxIfDLLxxEfPosPogFi2wAaqpHapmi3QjFEM_dptjuDdU7UTzA9Rw0SOetleBEJI/s1600/greier+si+furnica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivv7bzgSJQvUwhYvtb6fMSaHeBa1SAdWzm88lt2nKdLDMpeUuZVACu3_JGsDYgXc6zu0vvRpYu7zePxIfDLLxxEfPosPogFi2wAaqpHapmi3QjFEM_dptjuDdU7UTzA9Rw0SOetleBEJI/s320/greier+si+furnica.jpg" width="320" /></a>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-31347317007536722162010-11-29T03:22:00.000-08:002010-11-29T03:22:57.989-08:00"O furnica" - de Tudor Arghezi<div style="color: black;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfmtjU4kmIeEHg_EkbFjCdZkZB83NV4RNJcAa7gE2DxLddyjLKGJ3AXlaJe6PXRqHP1Mv1LYC6Utq27XXFCiZSI8D9plsuNdL_ZV5qKrV6OxvQgppdtKt-V8yJgwrLXIe-VI31ODpE7QM/s1600/furnica1.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfmtjU4kmIeEHg_EkbFjCdZkZB83NV4RNJcAa7gE2DxLddyjLKGJ3AXlaJe6PXRqHP1Mv1LYC6Utq27XXFCiZSI8D9plsuNdL_ZV5qKrV6OxvQgppdtKt-V8yJgwrLXIe-VI31ODpE7QM/s320/furnica1.gif" width="297" /></a></div>O furnica mica, mica<br />
Dar infipta, va sa zica,<br />
Ieri, la pranz, mi s-a urcat<br />
De pe visinul uscat,<br />
Pe picioare, pentru caci<br />
Mi le-a luat drept niste craci. <br />
Maruntica de faptura<br />
Duse, harnica, la gura<br />
O farama de ceva,<br />
Care-acasa trebuia<br />
Asezat in magazie.<br />
Pentru iarna ce-o sa vie.<br />
<br />
“Un’ te duci asa de graba?<br />
Dandul meu mahnit o-ntreaba,<br />
Inca nu te-ai lamurit<br />
Ca gresesti si-ai ratacit?<br />
Cu merindea imbucata<br />
Te-ai suit pana-n cravata<br />
Si mai ai pana-n chelie<br />
Doua dealuri si-o barbie.<br />
Nu vrei, tata, sa-ti arat<br />
Cum iei drumul indarat?<br />
Sa-ti mai pun o intrebare:<br />
E aproape de culcare;<br />
Unde dormi, aici, departe?<br />
Intr-o pagina de carte?<br />
S-ajungi virgula tarzie<br />
Intr-un op de poezie?”<br />
<br />
Ma gandesc ce-I de facut<br />
S-o feresc de nestiut,<br />
Ingrijat de ce-o sa zica<br />
Maica stareta furnica<br />
De-o lipsi din furnicar,<br />
Si-o astepta in zadar.<span id="sasText" style="left: -9999px; position: fixed; top: 0px;">O furnica mica, mica<br />
Dar infipta, va sa zica,<br />
Ieri, la pranz, mi s-a urcat<br />
De pe visinul uscat,<br />
Pe picioare, pentru caci<br />
Mi le-a luat drept niste craci. <br />
Maruntica de faptura<br />
Duse, harnica, la gura<br />
O farama de ceva,<br />
Care-acasa trebuia<br />
Asezat in magazie.<br />
Pentru iarna ce-o sa vie.<br />
<br />
“Un’ te duci asa de graba?<br />
Dandul meu mahnit o-ntreaba,<br />
Inca nu te-ai lamurit<br />
Ca gresesti si-ai ratacit?<br />
Cu merindea imbucata<br />
Te-ai suit pana-n cravata<br />
Si mai ai pana-n chelie<br />
Doua dealuri si-o barbie.<br />
Nu vrei, tata, sa-ti arat<br />
Cum iei drumul indarat?<br />
Sa-ti mai pun o intrebare:<br />
E aproape de culcare;<br />
Unde dormi, aici, departe?<br />
Intr-o pagina de carte?<br />
S-ajungi virgula tarzie<br />
Intr-un op de poezie?”<br />
<br />
Ma gandesc ce-I de facut<br />
S-o feresc de nestiut,<br />
Ingrijat de ce-o sa zica<br />
Maica stareta furnica<br />
De-o lipsi din furnicar,<br />
Si-o astepta in zadar.<div id="credit"><br />
Read more about <a href="http://www.bucurie.net/poezii/o-furnica-de-tudor-arghezi">drept</a> by <a href="http://www.bucurie.net/">Marius</a></div></span></div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-74056689719990049772010-11-28T23:59:00.000-08:002010-11-28T23:59:57.612-08:00Se apropie Craciunul<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> <br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIrOpjOxnAsHUdZWQD2Pmqd3NyNL5-LhyphenhyphenqmxdbP3RN5K8aK3KlJ6RAPTA8ug1CoQVhXEwYmN8McKqfCze50Tsm_MfkPvXntk6R7Ix7cXsimMiWnvs8M16Eoa2NUDaQhaQwcNAMTKTKLs4/s1600/iarna1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIrOpjOxnAsHUdZWQD2Pmqd3NyNL5-LhyphenhyphenqmxdbP3RN5K8aK3KlJ6RAPTA8ug1CoQVhXEwYmN8McKqfCze50Tsm_MfkPvXntk6R7Ix7cXsimMiWnvs8M16Eoa2NUDaQhaQwcNAMTKTKLs4/s320/iarna1.jpg" width="320" /></a> CRĂCIUNUL este o sărbătoare foarte importantă pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească.<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Craciunul este o Sarbatoare a Bucuriei: fulgi mari de nea, zapada multa, clinchet de clopotei, colinde si un Mos batran, batran. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Mos Craciun este mosul batran, rotofei, cu o barba alba mare, imbracat intr-o haina rosie si care duce in spate un sac mare de cadouri. </div><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Mos Craciun s-a nascut demult, acum multe sute de ani, nimeni nu mai stie cand si unde anume. Dar se stie ca Mos Craciun este ceva magic ce se intampla in fiecare an pe 24 decembrie. De el ne sunt legate cele mai frumoase amintiri ale copilariei si cu totii il asteptam in seara de Ajun sa ne puna codouri sub bradul impodobit. </div><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><img src="http://img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" /> <style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style> <![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Mos Craciun traieste in Laponia, impreuna cu niste spiridusi care lucreaza in fabrica de jucarii si care construiesc cadourile de Craciun. Tot acolo el primeste scrisorile copiilor. Mosul are niste urechi magice, cu care ii aude pe copiii din toata lumea si astfel stie cand sunt cuminti. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgc1yZnERurFmkz-U8mhYUv-JJKdtriupN06zpfrLvXxu4-BQmwlWyc4BOKxO7BbF-soQRYb63NbSS10aW6JcZcf3WYPApjdSiriAIaHedq2eDQ3gpdsH0g27t6tfQWhqqEUxINOCV1vPI/s1600/Poze_cu_Mosul_Wallpaper_cu_Mos_Craciun_poze_de_craciun_desktop.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgc1yZnERurFmkz-U8mhYUv-JJKdtriupN06zpfrLvXxu4-BQmwlWyc4BOKxO7BbF-soQRYb63NbSS10aW6JcZcf3WYPApjdSiriAIaHedq2eDQ3gpdsH0g27t6tfQWhqqEUxINOCV1vPI/s320/Poze_cu_Mosul_Wallpaper_cu_Mos_Craciun_poze_de_craciun_desktop.jpg" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> In fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului, Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si ne pune sub brad cadourile mult asteptate. Sarbatoarea sfanta a Craciunului, cu mireasma-i de cetina de brad este incarcata de traditii si simboluri din cele mai diverse in intreaga lume.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8VYt3dudlTNdOlZBai8jN8HL2AtuPYYqYtRUNXwOgDXsyc8cOQL6HCNBZZJtIZGNKGG3qUDrl7LlrtHY-J4PvHQAyWttL8QqTaGCTWgC94rwOJB2kVbm_98SotQGYjXCgLfh9A2pEdIo/s1600/Mos_Craciun_Cu_Sania_Si_Reni_big.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="233" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8VYt3dudlTNdOlZBai8jN8HL2AtuPYYqYtRUNXwOgDXsyc8cOQL6HCNBZZJtIZGNKGG3qUDrl7LlrtHY-J4PvHQAyWttL8QqTaGCTWgC94rwOJB2kVbm_98SotQGYjXCgLfh9A2pEdIo/s320/Mos_Craciun_Cu_Sania_Si_Reni_big.jpg" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span> </span>Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn şi va lăsa cadouri pentru toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa trasă de opt reni.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span> </span>Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din copii care, după miezul nopţii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în casă, aducând urări de sănătate, fericire şi noroc gospodarilor pe care îi colindau.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului şi Anului Nou. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Cele mai cunoscute colinde sunt: „Cu Mos Ajunul”, „Florile dalbe”, „Steaua”, „Capra” si cate altele! </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Copiii care merg cu „Steaua” isi confectioneaza o stea mare din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, in mijlocul careia se afla de obicei si o iconita ce o infatiseaza pe Maica Domnului cu Pruncul. Ea aminteste de steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit, care s-au luat dupa ea si au ajuns la Bethleem, tocmai la nasterea Mantuitorului in ieslea cea saraca.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span> </span>Pluguşorul este un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor şi rostesc diferite urări. Aceştia sunt însoţiţi de un plug mic, de unde şi denumirea. colindului.Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită în fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe(mere, nuci), colaci, bomboane şi chiar bani. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style> <![endif]--> </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> De Craciun nimeni nu trebuie sa fie suparat, ci toti sa ne bucuram de Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos!</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjI5q7QyQ3hRrH_feZph8TK9y-6WjJ6cs8DKIB-USF-SF3PU2GiHm3L0xU8uFXc1jxsA_0gQKUQc2FpTEz-6oAqv2tnHoQhySj9O94fO3k-iNvaXfquEl1fVcnsQfqN-Vf1UVHIXT0yKlg/s1600/mos_craciun.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjI5q7QyQ3hRrH_feZph8TK9y-6WjJ6cs8DKIB-USF-SF3PU2GiHm3L0xU8uFXc1jxsA_0gQKUQc2FpTEz-6oAqv2tnHoQhySj9O94fO3k-iNvaXfquEl1fVcnsQfqN-Vf1UVHIXT0yKlg/s320/mos_craciun.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-49099754813545317082010-10-28T04:24:00.000-07:002010-10-28T04:24:29.332-07:00"Cățelușul șchiop"<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4XGV6GT_2f_NhZhl0Zz0iWd9qNu_PUEKWJlmH6lMwR1r400uYihRv0ZQNbLL_OdrwGD9KJkNFqTRxrHdu0iz7bz8YCIcRhSiiriJQ_UtFPIYA9BtYqVVsM9HtUn26g_BVHNoxetAJ0dg/s1600/catelus.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4XGV6GT_2f_NhZhl0Zz0iWd9qNu_PUEKWJlmH6lMwR1r400uYihRv0ZQNbLL_OdrwGD9KJkNFqTRxrHdu0iz7bz8YCIcRhSiiriJQ_UtFPIYA9BtYqVVsM9HtUn26g_BVHNoxetAJ0dg/s200/catelus.jpg" width="156" /></a></div>În vitrina unui magazin de animale era un afiş: “Căţeluşi de vânzare” <br />
Un baieţel de 10 ani intră şi intreabă care-i preţul unui căţeluş. Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 20 şi 40$. Băieţelul bagă mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 2.15 $ … şi apoi întreabă: <br />
“-Aş putea vedea căţeluşii?”<br />
Vânzătorul zâmbeşte. Fluieră, din magazin iese afară căţeaua şi în urma ei 5 căţeluşi frumoşi. Al şaselea căţeluş… rămase în urmă şi nu se apropia! <br />
Băieţelul întreabă: <br />
“- De ce căţeluşul astă şchioapătă ?” <br />
Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior şi va şchiopăta toată viaţa! <br />
“- Acesta-i caţeluşul pe care-l doresc”, a spus băieţelul cu bucurie în glas. <br />
“- Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis!” <br />
Copilul s-a suparat şi a răspuns: <br />
“- Nu-l vreau gratis, preţul lui e la fel ca şi a celorlalţi căţei, îţi voi da tot ce am la mine acum, şi în fiecare lună îţi voi plăti 50 de cenţi, până voi achita preţul lui intreg !” <br />
“- Eşti sigur că vrei acest căţeluş? Doar niciodată nu va putea fugi sau juca sau sări precum ceilalţi!” <br />
Băieţelul s-a aplecat, şi-a ridicat puţin pantalonul şi i-a arătat vânzătorului aparatul de fier ce-i susţinea piciorul strâmb. <br />
“- Nici eu nu pot alerga, de aceea acest căţeluş are nevoie de cineva care să-l înţeleagă!” <br />
Ochii vânzătorului s-au umplut de lacrimi când i-a spus copilului: <br />
“- Mă rog şi sper ca fiecare căţeluş să aibe pe cineva care să-l iubească, aşa precum tu îl vei iubi pe acest căţeluş!” <br />
<br />
<b>Morala:<br />
În viaţă nu contează cine eşti, contează ca cineva să te preţuiască şi să te iubească necondiţionat! Un prieten adevărat, este acela care soseşte în timp ce ceilalţi… dispar! </b>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-31605508759289600462010-10-27T06:19:00.000-07:002010-10-27T06:19:34.387-07:00"Gândăcelul"- de Elena Farago<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3QswHH9s45-hJX1UwG2Ua2jKI5i8GOYcdnbeldlGNgjWdksfAa1T71AnTep9Qykqpk1o2IpNkGhMQ1oLNfwNbIU1FNcbFIi32FvhAF0_1kNAYGylnFcYhhyphenhyphenPp3u7gUpaShQAUY5A5c2A/s1600/BugsLifeWallpaper800.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3QswHH9s45-hJX1UwG2Ua2jKI5i8GOYcdnbeldlGNgjWdksfAa1T71AnTep9Qykqpk1o2IpNkGhMQ1oLNfwNbIU1FNcbFIi32FvhAF0_1kNAYGylnFcYhhyphenhyphenPp3u7gUpaShQAUY5A5c2A/s200/BugsLifeWallpaper800.jpg" width="200" /></a></div><div style="text-align: justify;">-De ce m-ai prins in pumnul tau,<br />
Copil frumos, tu nu stii oare<br />
Ca-s mic si eu si ca ma doare<br />
De ce ma strangi asa de rau?<br />
<br />
Copil ca tine sunt si eu,<br />
Si-mi place sa ma joc si mie,<br />
Si mila trebuie sa-ti fie<br />
De spaima si de plansul meu!<br />
<br />
De ce sa vrei sa ma omori?<br />
Ca am si eu parinti ca tine,<br />
Si-ar plange mama dupa mine,<br />
Si-ar plange bietele surori,<br />
<br />
Si-ar plange tata mult de tot<br />
Caci am trait abia trei zile,<br />
Indura-te de ei, copile,<br />
Si lasa-ma, ca nu mai pot!...<br />
<br />
Asa plangea un gandacel<br />
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa<br />
Si l-a deschis copilul dupa<br />
Ce n-a mai fost nimic din el!<br />
<br />
A incercat sa-l mai invie<br />
Suflandu-i aripile-n vant,<br />
Dar a cazut in tarna frant<br />
Si-ntepenit pentru vecie!...<br />
<br />
Scarbit de fapta ta cea rea<br />
Degeaba plangi, acum, copile,<br />
Ci du-te-n casa-acum si zi-le<br />
Parintilor isprava ta.<br />
<br />
Si zi-le ca de-acum ai vrea<br />
Sa ocrotesti cu bunatate,<br />
In cale-ti, orice vietate,<br />
Oricat de far-de-nsemnatate<br />
Si-oricat de mica ar fi ea! </div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-11946003687514891732010-10-26T02:52:00.000-07:002010-10-26T02:52:15.898-07:00"Tâlharul pedepsit" - de Tudor Arghezi<div style="text-align: justify;"> Într-o zi, prin asfinţit, <br />
Şoaricele a-ndrăznit <br />
Să se creadă în putere <br />
A prăda stupul de miere. <br />
<br />
El intrase pe furiş,<br />
Strecurat pe urdiniş,<br />
Se gândea că o albină-i<br />
Slabă, mică şi puţină,<br />
Pe când el, hoţ şi borfaş,<br />
Lângă ea-i un uriaş.<br />
<br />
Nuştiuse că nerodul <br />
Va da ochii cu norodul <br />
Şi-şi pusese-n cap minciuna <br />
Că dă-n stup de câte una. <br />
<br />
Roiul, cum de l-a zărit<br />
C-a intrat, l-a copleşit.<br />
Socoteală să-i mai ceară<br />
Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,<br />
De la bot până la coadă<br />
Tăbărâte mii, grămadă,<br />
<br />
Şi l-au strâns cu meşteşug, <br />
Încuiat ca-ntr-un coşciug. </div><div style="text-align: justify;">Nu ajunge, vream să zic,<br />
Să fii mare cu cel mic,<br />
Că puterea se adună<br />
Din toţi micii împreună.<br />
</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-44814033862417145392010-10-25T08:07:00.000-07:002010-10-25T08:07:43.629-07:00"Paza bună" - de Tudor Arghezi<div style="text-align: justify;">S-a întors cercetătoarea<br />
Să le spuie la surori<br />
Că-i deschisă toată floarea<br />
Şi câmpia, de cu zori. </div><div style="text-align: justify;"><br />
Şi-au plecat aproape toate <br />
La cules, cu miişi mii,<br />
Lăsând vorbă la nepoate<br />
Să-ngrijească de copii.<br />
<br />
Căci muscoiişi bondarii <br />
Şi-alte neamuri de pădure, <br />
Pe şoptite, ca tâlharii, <br />
Umblau mierea să le-o fure.</div><div style="text-align: justify;"> </div><div style="text-align: justify;"> Însă paza-n stupi e bună,<br />
Că târziu, după apus,<br />
Colo jos, sub stupi, la lună,<br />
Ei zăceau cu burta-n sus.</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-88808741040621499022010-10-25T07:32:00.000-07:002010-10-25T07:32:33.011-07:00"Iscoada" - de Tudor Arghezi<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCU5ti_ysh9oo9Vy4oAzp6VSvAxsBl9V1Ylxze1zC5Rapjug5C-11MqNRihycTBXS9ApU2_hmvjTl-kHIlZaCWi3Yg0uF8XqsPSPELmDeIxCQ5E9U6kACbiqIyf7bCFS0OgpFRnRyZXXc/s1600/albina_cu_cosulet.gif"><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCU5ti_ysh9oo9Vy4oAzp6VSvAxsBl9V1Ylxze1zC5Rapjug5C-11MqNRihycTBXS9ApU2_hmvjTl-kHIlZaCWi3Yg0uF8XqsPSPELmDeIxCQ5E9U6kACbiqIyf7bCFS0OgpFRnRyZXXc/s1600/albina_cu_cosulet.gif" /></a> </div><div style="text-align: justify;">Decum s-a ivit lumina.<br />
A ieşit din stup albina,<br />
Să mai vadă, izma-creaţă<br />
A-nflorit de dimineaţă?<br />
<br />
Se-ngrijeşte gospodina<br />
De-nfloreşte şi sulfina,<br />
Căci plutise val de ceaţă,<br />
Astă-noapte, pe verdeaţă.<br />
<br />
A găsit toată grădina <br />
Înflorită, şi verbina, <br />
Şi s-a-ntors, după povaţă, <br />
Cu o probă de dulceaţă<br />
</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-84712794088253576752010-10-25T07:21:00.000-07:002010-10-25T07:21:07.834-07:00"Zdreanţă" - de Tudor Arghezi<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimGpa2Fxy__ILJ3q1C7vtnSUowTzuaDawu3ETf0PL_GOXNUkWxpCwO5tcPSc4IMYUZeVPihjalNIPccLWsUIkTftmWFnRgk_1qSjzzcRV1JOEQooIP_tQH8-iSJa5OLaon94M5tU5NunY/s1600/zdreanta.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="159" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimGpa2Fxy__ILJ3q1C7vtnSUowTzuaDawu3ETf0PL_GOXNUkWxpCwO5tcPSc4IMYUZeVPihjalNIPccLWsUIkTftmWFnRgk_1qSjzzcRV1JOEQooIP_tQH8-iSJa5OLaon94M5tU5NunY/s200/zdreanta.jpg" width="200" /></a> L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,<br />
Cel cu ochii de faianţă?<br />
E un câine zdrenţuros<br />
De flocos, dar e frumos.<br />
Parcă-i strâns din petice,<br />
Ca să-l tot împiedice,<br />
Ferfeniţele-i atârnă<br />
<br />
<br />
Şi pe ochi, pe nara cârnă, <br />
Şi se-ncurcă şi descurcă, <br />
<br />
Parcă-i scos din câlţi pe furcă.<br />
Are însă o ureche<br />
De pungaş fără păreche.<br />
Da târcoale la coteţ,<br />
Ciufulitşi-aşa lăieţ,<br />
Aşteptând un ceasşi două<br />
O gaină să se ouă,<br />
Care cântă cotcodace,<br />
Proaspăt oul cândşi-l face.<br />
De când e-n gospodărie<br />
Multe a-nvăţatşiştie,<br />
<br />
Şi, pe brânci, târâş, grăpiş, <br />
Se strecoară pe furiş. <br />
Pune laba, ia cu botul <br />
Şi-nghite oul cu totul. <br />
<br />
-- "Unde-i oul? a-ntrebat<br />
Gospodina. -- "L-a mâncat!"<br />
"Stai niţel, că te dezvăţ<br />
Fără măturăşi băţ.<br />
Te învaţă mama minte."<br />
<br />
Şi i-a dat un ou fierbinte. <br />
Dar de cum l-a îmbucat, <br />
Zdreanţă l-aşi lepădat <br />
Şi-a-njurat cu un lătrat. Când se uită la găină,<br />
Cu culcuşul lui, vecină,<br />
Zice Zdreanţă-n gândul lui<br />
"S-a făcut a dracului!"</div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-75603265738461157542010-10-25T05:08:00.000-07:002010-10-25T05:08:01.607-07:00"Ninge!" - de Otilia Cazimir<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEkLw1JgMONuvMF2lTS1d9_z5DyhAixbGC2HvNYz_aXk5wYqGVfvwK-kqQqROa6DyWlhmu_kZLsVOnnfhbp5Rm9w2Cyf5yJm6NiL6Od4zc_ohpkpiYaz5Aywh2bpzrWiuOm2n2VWoAsmw/s1600/iarna1.jpg"><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEkLw1JgMONuvMF2lTS1d9_z5DyhAixbGC2HvNYz_aXk5wYqGVfvwK-kqQqROa6DyWlhmu_kZLsVOnnfhbp5Rm9w2Cyf5yJm6NiL6Od4zc_ohpkpiYaz5Aywh2bpzrWiuOm2n2VWoAsmw/s200/iarna1.jpg" /></a> <br />
<br />
<div style="text-align: justify;">Ssst!… Maicuta gerului, <br />
Cu manuta inghetata, <br />
Bate-n poarta cerului<br />
Si intreaba suparata:<br />
<br />
- Unde-s stelele de sus?<br />
- Iaca, nu-s!<br />
Vantul rau le-a scuturat<br />
Si le-mprastie prin sat.<br />
<br />
Uite una: s-a desprins<br />
Dintr-o margine de nor<br />
Si coboara-ncetisor…<br />
- Oare-a nins?<br />
<br />
E un fulg si-i cel dintai<br />
Si aduce-n vant ninsoare, <br />
Drumuri albe peste vai, <br />
Ras curat in ochii tai, <br />
Sanioare, <br />
Zurgalai… </div></div>puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-64949567573572661372010-10-25T04:07:00.000-07:002010-10-25T04:07:09.747-07:00"Gospodina" - de Otilia CazimirGreu e când eşti gospodină!<br />
Uite, eu, cât sunt de mică,<br />
Iute-s ca o rândunică,<br />
Harnică-s ca o albină.<br />
<br />
Cum mă scol, cobor în grabă<br />
Colivia din perete,<br />
Să dau boabe la sticlete,<br />
Că-i un cântăreţ de treabă.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLiMy6aqyTkBNChItCZ00fS7DFDYnpUMpjEieqwqoBr6j3vbTeMho7gswHhjhMaStLyjAwn8VYCL9c28MQ-RhCnfo7_MEXxln1WuGa51PNdXb39tYMVzE5lZqly1MsAvL1DUii9SGVKoo/s1600/gospodina.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLiMy6aqyTkBNChItCZ00fS7DFDYnpUMpjEieqwqoBr6j3vbTeMho7gswHhjhMaStLyjAwn8VYCL9c28MQ-RhCnfo7_MEXxln1WuGa51PNdXb39tYMVzE5lZqly1MsAvL1DUii9SGVKoo/s1600/gospodina.jpg" /></a>Vreme multă nu-mi rămâne;<br />
Pisicuţa, de cu noapte,<br />
Miaună şi-mi cere lapte –<br />
Iar Grivei îmi cere pâine.<br />
<br />
Învăţ lecţiile toate<br />
La citit, la socoteală –<br />
Că doar n-o să plec la şcoală<br />
Fără lecţii învăţate!<br />
<br />
Cu păpuşa-i alt bucluc!<br />
Din şindrilă şi din beţe,<br />
Trebuie să-i fac pătuc<br />
După sobă să nu-ngheţe.<br />
<br />
Uf, ce mare-i bucuria<br />
Când sunt gata toate-n pripă!<br />
Nu stau locului o clipă…<br />
Tare-i grea gospodăria!puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-82370205934979309752010-10-25T04:00:00.000-07:002010-10-25T04:00:13.627-07:00"De pe-o „bună dimineaţă”" - de Otilia Cazimir<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqioZD0Nlr4Zc0kpkXUDp5NeNfgoNJFTWAsoFYbrNEwrXPp58lkX5UkUEfp5TZ_hZhaUBZmNbje5t-cniytiruMHHHeiEsBmt9yvX_FpS8TCcuAH9tplaI9pcPbBQBpjQNgAuGPNck6eE/s1600/gandacel-21761.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqioZD0Nlr4Zc0kpkXUDp5NeNfgoNJFTWAsoFYbrNEwrXPp58lkX5UkUEfp5TZ_hZhaUBZmNbje5t-cniytiruMHHHeiEsBmt9yvX_FpS8TCcuAH9tplaI9pcPbBQBpjQNgAuGPNck6eE/s200/gandacel-21761.jpg" width="150" /></a>De pe-o „bună dimineaţă”<br />
Cu tulpină de cârcel,<br />
A sărit un gândăcel<br />
Cu mustăţile de aţă.<br />
<br />
Alţi gândaci, mărunţi şi roşii,<br />
Care-şi poartă fiecare<br />
Ochelarii pe spinare,<br />
Dorm la soare, somnoroşii!<br />
<br />
Iar pe-un fir de păpădie,<br />
Ce se-nalţă, drept, din iarbă,<br />
Suie-un cărăbuş cu barbă,<br />
În hăinuţă aurie.<br />
<br />
Suie, mândru şi grăbit,<br />
Să vestească-n lumea mare:<br />
- Preacinstită adunare,<br />
Primăvara a sosit!puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5309605317552659983.post-11858494180025129522010-10-25T00:51:00.000-07:002010-10-25T00:51:30.244-07:00"Puişorul cafeniu"- de Otilia Cazimir<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJQe1IbEJXTi-vrWqzH3HXS8FSdFXEIMfiiCVt2LH3baQdEBvI2vBzxnxR2vAzprBPP8W53-RcwW6zw6ipd-s-v2nJVv3Y0pC1wSeGufDoFG93xHzn8Blm9V_X9N5pnVs9eIrK8nQzo_U/s1600/puisorul+cafeniu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="185" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJQe1IbEJXTi-vrWqzH3HXS8FSdFXEIMfiiCVt2LH3baQdEBvI2vBzxnxR2vAzprBPP8W53-RcwW6zw6ipd-s-v2nJVv3Y0pC1wSeGufDoFG93xHzn8Blm9V_X9N5pnVs9eIrK8nQzo_U/s200/puisorul+cafeniu.jpg" width="200" /></a> A ieşit din ou la soare,<br />
Cel din urmă puişor.<br />
Se usucă pe-aripioare<br />
Şi-o porneşte binişor.<br />
Stă găina la-ndoială,<br />
Că din şapte puişori<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcqejZxoXUncS32uT9q-d_mB5cygPRohpMELnUweaHnsLTK_crCJDtk05ji9LNR-IQk42J0KCGVB8oCwL8fnu9UstCoU2AzKyFlPReoJbwQfN6UmKiMQO70qykYeds8FCjCYKrE-GPYtg/s1600/pui.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcqejZxoXUncS32uT9q-d_mB5cygPRohpMELnUweaHnsLTK_crCJDtk05ji9LNR-IQk42J0KCGVB8oCwL8fnu9UstCoU2AzKyFlPReoJbwQfN6UmKiMQO70qykYeds8FCjCYKrE-GPYtg/s200/pui.jpg" width="200" /></a> Şase-s galbeni ,gălbiori.<br />
Numai cel de la sfârşit<br />
A ieşit mai ponosit!<br />
Şi se-ntreabă speriată:<br />
_”Nu cumva-i de ciocolată?”…puiutz.puisorhttp://www.blogger.com/profile/11505768586659374296noreply@blogger.com0